Circ total. Vlad Voiculescu – asemănat cu Mesia: ”a luptat cu fariseii și a fost crucificat”.

Alianța USR-PLUS este plină de surprize. Care lovesc în plin în primul rând în propriul electorat, electrocutat parcă de ce se întâmplă.

După ce Vlad Voiculescu a fost încă de la începutul mandatului în centrul unor scandaluri gestionate greșit, odiseea gafelor continuă. Concubina sa, Laura Ștefănuț, cunoscută ca activistă USR-PLUS, aseamănă demiterea sa cu sacrificiul lui Iisus și întregul context politic al demiterii este pus într-o paralelă biblică.

Fatidic și-au ales momentul sacrificiului. Într-o zi ploioasă, cu puțin înainte de Paște. Oamenii pleacă, unii dispar cu totul, dar ideile și valorile rămân.”, scria Laura Ștefănuț pe Facebook.

De altfel, armata USR-PLUS a preluat de la ”centru” punctajul media al partidului, și anume că Vlad Voiculescu ar fi deranjat interese de grup și personale din Ministerul Sănătății și de aceea ar fi fost revocat. Iată câteva reacții subsumate punctajului de partid:

Dan Barna – liderul USR: ”Vlad Voiculescu, încă din prima zi a mandatului, a intrat într-o luptă cu sistemul de sănătate corupt şi căpuşat, o luptă foarte complexă şi am văzut reacţiile foarte vehemente şi  foarte dure şi linşajul de presă care a fost direcţionat asupra lui în ultimele săptămâni.”.

Anca Dragu – președintele Senatului: ”Vlad Voiculescu şi-a asumat un parcurs pe care puţini l-ar fi putut ţine în frâu. A început lupta împotriva corupţiei înrădăcinate în sistem. Am fost şi voi fi tot timpul adepta proiectelor asumate pe termen lung susţinute prin consultare şi muncă în echipă. Nu ne putem clătina în faţa presiunilor sistemului şi nu ne putem clătina în faţa jocurilor politice”.

Claudiu Năsui, ministrul Economiei: ”Momentul zero a fost transparentizarea punctelor de vaccinare. Acelea la care aveau acces doar conectaţii şi familiile lor. Justiţia a zis deja că iniţiaţii au sărit peste rând. Bătându-şi joc de toţi românii. De oamenii care au înţeles perfect că trebuie să se vaccineze, vor să se vaccineze şi nu au unde. Acela a fost momentul cheie care a dus în cele din urmă la acest deznodământ. Au mai fost şi alte motive care au dus la demiterea lui Vlad, de exemplu concursurile pe bune pentru CNAS (o instituţie a statului român mai bogată decât majoritatea ministerelor)”.

Dominic Fritz, primarul Timișoarei: „O decizie prematură care nu va aduce linişte sau stabilitate guvernării şi nici nu va rezolva criza creată de pandemie. Lui Vlad Voiculescu nu i s-a dat timp să arate ce poate să facă pentru Sănătate. Nimeni nu poate să repare în trei luni, 30 de ani de nepăsare şi de căpuşare a sistemului de sănătate de către grupuri de interese politico-economice. Furia mediatică îndreptată împotriva lui, care a pregătit această decizie, a fost disproporţionată şi de multe ori ipocrită. Ea arată că ameninţarea cea mai mare pentru interesele din vechea politică este reputaţia unui om integru şi de încredere”, susține Dominic Fritz.

Nici activiștii chiejneni nu au făcut excepție, unul dintre ei fiind în blockstartul alegerilor locale viitoare, potrivit surselor noastre. Comentariile sunt haioase, mai ales când, pe sistemul ”nobody from nowhere”, el îi da sfaturi pe Facebook lui Barna și îi arată susținerea pentru retragerea sprijinului politic al premierului. Este aproape sigur că Dan Barna a ieșit la balconul Parlamentului, s-a îndreptat spre nord-vest, și-a pus mâna ”streașină” la ochi și a observat, primit și însușit sfaturile prețioase ale consilierului local care se vede viitorul primar al Chiajnei. Domnul consilier are însă de luptat, pentru că nici cetățeanul Zainea, fostul candidat, nu stă și, potrivit surselor noastre, și-ar face un nou partid în care a polarizat toți nemulțumiții ce au părăsit USR-PLUS. Așa că e de așteptat în curând ca respectivele două formațiuni să își rupă ștrampii sau să facă Alianța Colanților, filiala Chiajna. Glumim și noi, nu dăm cu parul.

Ce se întâmplă însă pe scena politică și poate afecta cetățenii plătitori de taxe? USR-PLUS boicotează ședința de Guvern, unde sunt de aprobat documente inclusiv din domeniul sănătății și anunță că va destrăma și alianța parlamentară, dacă premierul Cîțu va rămâne.

Decizia de a emite un ordin de modificare a condițiilor de carantină, fără informarea premierului este cea care a pus doar bomboana pe coliva gafelor ministrului Voiculescu. O scurtă trecere în revistă a lor:

19 ianuarie: Valeriu Gheorghiță a fost numit la conducerea Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 pe vremea când liberalii conduceau singuri. După ocuparea fotoliului de la Sănătate de către Voiculescu, acesta ar fi dorit ca deciziile CNCAV să revină Ministerului, fapt care ar fi stârnit animozități.

1-6 februarie – formularele de testare în școli. Disensiunile au început inițial între Vlad Voiculescu și ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, cu privire la modelul de formulare pe care părinții trebuiau să-l semneze la începerea noului semestru. În final, în scandal a intervenit și premierul Cîțu, de partea lui Cîmpeanu. La momentul respectiv, liderul de la Palatul Victoria a afirmat: „Nu trebuie să vină lumea cu formularul completat la școală. Ar trebui să citim comunicatul Ministerului Educației în acest sens”. Când premierul a fost întrebat, la momentul respectiv, dacă există tensiuni între el și ministrul Sănătății. „Nu există tensiuni. Da, ne mai contrazicem, pentru că informația nu ajunge la noi în același timp“, a spus Cîțu.

Câteva zile mai târziu, pe surse au apărut informații că Vlad Voiculescu și-ar fi exprimat nemulțumirea cu privire la posibilitatea scăderii bugetului. Atunci, premierul a făcut o declarație tranșantă, aparent îndreptată către ministru.

15 februarie: „Sunt foarte mulţi oameni care vorbesc fără să înţeleagă cum se face un buget”

„Nu este adevărat şi asta arată că avem foarte mulţi oameni în spaţiul public care nu ştiu să citească un buget, este şi o explicaţie pentru faptul că suntem astăzi aici cu România. Sunt foarte mulţi oameni care vorbesc în spaţiul public fără să înţeleagă cum se face un buget, fără să înţeleagă cum se citeşte un buget şi aruncă aceste informaţii. Repet, Ministerul Sănătăţii are 11,43 miliarde de lei, buget mai mare decât anul trecut, un an special, cu cea mai mare criză de sănătate în ultima sută de ani şi am alocat mai multe resurse într-un an în care nu o să avem aceeaşi situaţie, în plus, suntem cu aproape 2 miliarde mai mult decât am avut în 2019, când era un an normal, deci toate aceste discuţii în spaţiul public sunt ori pentru că oamenii nu înţeleg şi nu ştiu şi nu ştiu să citească un buget ori vor să facă doar scandal şi atât, ceea ce este trist, pentru că totuşi noi trebuie să mergem mai departe, economia trebuie să meargă mai departe şi nu trebuie să stăm în fiecare zi să-i educăm pe oameni cum să citească un buget”, a spus Cîţu. Ministrul Voiculescu a revenit mai târziu și a nuanțat: ”„este un pic mai mare anul acesta faţă de anul trecut”, dar „nu este suficient”.

4 martie: Scandalul datelor privind vaccinarea

Poate cel mai cunoscut scandal dintre ministrul Voiculescu susținut de USR-PLUS și premierul liberal este al datelor privind vaccinarea, publicate fără știrea și voia colegilor de guvernare. Concret, Ministerul Sănătății a publicat pe portalul Guvernului două seturi de date: unul cu informații relevante privind pandemia (numărul de teste, de decese, de pacienți COVID internați), iar altul cu informații privind numărul de doze de vaccin administrate pe fiecare centru și căror categorii. La începutul săptămânii următoare, Cîțu a declarat că a discutat cu şeful Corpului de Control al Guvernului cu privire la legalitatea publicării acelor date, iar în replică, Voiculescu a afirmat că informațiile trebuie să fie disponibile cetățenilor. Ulterior, premierul a trimis Corpul de Control la ministerul Sănătății, a ieșit la iveală și că exista un sistem paralalel de vaccinare, pentru rudele angajaților din MApN (după cum a arătat Buletin de București), dar și că un consilier a primit acces la date pe un calculator de uz personal.

Pe 8 martie, Voiculescu a afirmat: „Ministerul Sănătății a publicat joi, în premieră, date referitoare la pandemie și vaccinare: pentru prima dată, am oferit publicului informații absolut firești și nefiltrate, de interes public. Vorbim de date privind pandemia, defalcate pe județe, și pe centre de vaccinare. (…) Premierul a fost interpelat pe acest subiect de o instituție a statului și a solicitat, procedural, Corpul de Control să verifice dacă nemulțumirea este justificată. Vreau să subliniez că aș fi făcut la fel: nu există nici un conflict între mine și premierul Florin Cîțu”. 

16 martie: Unde sunt paturile ATI?

Premierul Florin Cîțu a declarat la mijlocul lunii martie că numărul de paturi a scăzut de la începutul anului, la momentul respectiv România având 1.408 locuri la ATI pentru pacienții COVID-19. Începutul anului coincide și cu preluarea mandatului de ministru al Sănătății a lui Vlad Voiculescu, acesta depunând jurământul cu două zile înainte de Crăciun, pe 23 decembrie 2020. În replică, Voiculescu a afirmat că „paturile n-au dispărut. Când vorbim de paturi raportate, vă spuneam că (…) nu întotdeauna raportările sunt cele corecte. Nici măcar un singur pat din ATI nu a dispărut prin magie în ultimele luni”, dar și că va fi crescută capacitatea cu aproape 190 de paturi

8 aprilie: Ministrul nu știa că decedații de COVID sunt înmormântați dezbrăcați

Un alt scandal l-a avut în centrul pe ministrul Sănătății, care nu știa că persoanele decedate de COVID-19 erau înmormântate fără haine. Acesta a spus, în fața jurnaliștilor, că un astfel de ordin nu există. A revenit ulterior și a afirmat că nu el a scris ordinul după care s-au luat cei care au efectuat înmormântările.

Presa notează, însă, că fix acest lucru era explicat în ordinul de ministru, adoptat în mandatul lui Nelu Tătaru: „Cadavrele contaminate (…) care au fost autopsiate, se îmbălsămează cu caracter obligatoriu la sfârșitul autopsiei pentru a preveni transmiterea infecției. Aceste cadavre se igienizează, dar nu se efectuează asupra lor manopere de cosmetizare și nici nu se îmbracă, înainte de a fi introduse în sac”. 

La acea vreme, premierul Cîțu i-a luat apărarea colegului de coaliție. „Am văzut că a făcut o declaraţie, apoi a venit şi şi-a cerut scuze. Am discutat cu el, voi mai discuta. A avut o conferinţă de presă după prezentarea raportului (n.r. – referitor la pregătirea celui de-al treilea val al pandemiei) în şedinţa de Guvern, a prezentat din raport şi de atunci vine în faţa dumneavoastră aproape săptămânal cu declaraţii de presă va veni şi în continuare cu declaraţii de presă săptămânal”, a spus premierul.

9 aprilie: Evacuarea Spitalului Foișor și declarațiile paralele

Vineri, 9 aprilie, Raed Arafat a semnat ordinul de transformare a Spitalului de Ortopedie Foișor în spital COVID. Documentul a fost semnat și de ministru, responsabilitatea evacuării fiind a DSU, iar spitalul aflându-se în administrația Capitalei. Incidentul provocat emoție și furie în rândul cetățenilor, dat fiind faptul că au fost scoase din spital inclusiv persoane care fuseseră operate cu o zi înainte. Tensiuni au fost și în Guvern, când ministrul Sănătății a susținut o declarație de presă chiar în timpul conferinței premierului.

Atunci premierul Florin Cîțu a vorbit despre o posibilă demisie: „este vorba de onoare aici, să vedem dacă mai există onoare în România. Nu cred că este normal după ce se ia o decizie, să intervină prim-ministrul să vorbească și cu primarul Bucureștiului, și cu manageri, și cu manageri de la DSP, să se implementeze o decizie luată de toată lumea în cunoștință de cauză”.

„Remanierea sau o decizie despre un ministru din cabinet o va lua doar premierul, iar aceste discuții nu se discută, ele se vor anunța”, a mai spus Cîțu.

De cealaltă parte, Vlad Voiculescu a afirmat că spitalul ”Foișor” nu este în subordinea Ministerului și că nu poate interveni.

Înainte de începerea declarației de presă, ministrul și persoanele din jurul său au avut o dilemă: cu sau fără mască? Inclusiv Vlad Voiculescu poate fi auzit pe filmare întrebându-se dacă să își pună masca sau nu, în timp ce un consilier îi spune că ar trebui să o poarte, întrucât „la Antena 3 se vorbește despre fără măști, la mare, la munte”. 

12 aprilie: Vlad Voiculescu a lipsit de la conferința de presă după tragedia de la unitatea mobilă din spitalul Victor Babeș

Unitatea ATI mobilă montată în fața instituției a intrat în avarie și au decedat trei persoane conectate la oxigen. Seara târziu, premierul și șeful DSU au ținut o conferință de presă, însă marele absent a fost ministrul Sănătății.

Florin Cîțu a afirmat că a ieșit public pentru că a văzut că „administratorii sau reprezentanții statului fug în aceste momente, fug de comunicare”. „Cetățenii au nevoie să comunicăm mai mult în aceste momente. Au nevoie să venim să le explicăm, de aceea l-am adus în această seară lângă mine pe domnul Arafat. Să explice exact ce s-a întâmplat, o să răspundă la întrebări, o să spună ce știm până acum. Nu trebuie să mai fugim de comunicare. Trebuie să venim, să comunicăm transparent românilor, de fiecare dată”, a mai spus acesta.

13-14 aprilie: Picătura care a umplut paharul

Incidentul care pare că a pus capăt răbdării premierului liberal are legătură cu publicarea, în Monitorul Oficial, a unui ordin de ministru semnat de secretarul de stat din MS, Andreea Moldovan, prin care era schimbată modalitatea de calcul în cazul carantinării localitățiilor. După cum a declarat, Florin Cîțu nu a avut această informație.

Miercuri dimineață Vlad Voiculescu a fost revocat, iar Andreea Moldovan a fost demisă. Decizia premierului a stârnit o furtună în coaliție, pe care USR-PLUS, făcut scut în jurul lui Voiculescu, amenință că o părăsește. Președintele Iohannis va media azi situația.

Întrebările rămân: face USR-PLUS ce au sperat alegătorii săi? Îi va dezamăgi dacă va pleca de la guvernare? Sau dacă va rămâne?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *